Lună plină...

Toropeală dulce-amară

Tot căzută-n nopţi de vară,

Tu m-ademeneşti, dorinţă,

Eu să uit a mea fiinţă.

Pe sub duzi cu frunză rară

Să privesc spre raze iară,

Să-mi ascund albele lacrimi

Să aprind negrele patimi.

Iar în aburi amărui,

Să fiu iarăsi doar a lui.

Ochişorii lui, scântei,

Mă alinte numai ei.

Să-mi pierd glasul, să-l cuprind

Să-l privesc cu dor, zambind

Să-i alung orice tristeţe,

Să-i dau vieţii frumuseţe...

Rugă...

Pluteşte natura 

în parfumul de tei,

din ei cad senine sclipiri, 

dulci scantei…

E iunie iar, 

caldura mă îmbată 

doar foşnet de aripi 

mă scoală pe dată.

Eşti tu! 

eşti aproape, 

cu un zâmbet m-alinţi,

cu buze aprinse de dor 

iar ma minţi.

Din nopţile lungi şi calde, 

cândva,

am strans mare dor 

de dragostea ta.

Eşti înger, 

eşti demon, 

m-alinţi şi mă cerţi,

cu braţe deschise

m-aştepţi când mă ierţi….

…Sclipirea din zori,

şi fire de rouă,

stau strânse-n petale,

ca-n suflet să-mi plouă;

Să-mi plouă rabdare

şi vise curate

şi dorul din inimi

ce marea strabate...

O rugă arzând 

înalţ către cer, 

cu mâini tremurânde, 

smerite, Îţi cer! 

Cu pace să îmbraci 

azi sufletul lui, 

să nu-l laşi să simtă

că-i al nimanui...

La fiece pas 

de tei strajuit,

las gândul să-mi

 zboare spre zări,    

 liniştit…

se-ntoarcă la mine,

fi-va primit…

Închid ochii tăi 

cu buzele-mi reci,

Te rog cu ardoare

cu mine să pleci…

să fiu eu fecioară,

iar tu falnic prinţ

în visul ce ni-i 

tărâm de dorinţi…

Îţi dau, dragul meu,

azi inima-mi toată… 

Rupe-o în bucăţi,

lipeste-o pe dată…

şi-apoi dacă vrei

mai fă-o să bată…

Agonie...

Frunze în păr

Şi pe-aşternut.

Floare de nufăr,

Lumin-ai cerut.

Te-am secătuit,

Totul ţi-am luat.

Şi nu vreau să uit,

Eu te-am prădat.

Splendoarea ,

Parfumul...

Ninsoarea,

Şi fumul...

Toate îmi sunt

Altar de cristal...

Strigătul crunt;

Un gri pedestal...

Ochiul cel stâng

De ploapă-nvelit,

Picură... strâng

Ce el a dorit...

Dorinţele,

Cântul.

Tainele.

Gandul...

Le face buchet,

În suflet le varsă,

Şi inima încet

Se lasă iar arsă...

Adulmec cenuşa.

Pheonix renaşte.

O fiară,  catuşa

O rupe, şi naşte...

În balta de sânge

Şi jarul aprins,

Spală ce plânge...

Rana şi-a lins...

Doar pene şi vise

Acasă o-ntorc.

Petalele ninse,

Şi puiii ce torc...

Odă naturii...

 Sclipiri de argint

Din roua de cristal,

Strigăt răsfrânt

În varful de deal.

Bulgări pufoşi

La mari depărtări,

Pui curajoşi

În zbor, pe cărări.

Humă sub voal

Verde şi crud,

Sfânt pedestal

Al lumii în nud.

În leagăn de cânt

Culorile adorm,

Şi primul cuvânt

Rostit e de om.

Tată, te rog!

Fă ziua să-nceapă.

Ucide-o! Apoi,

Tu nopţii dă-i apă.

Şi fă să mă bucur

De crâng şi izvor,

Cât încă sunt mugur

Apoi pot să mor...

Frânturi...

S-au risipit zăpezile

Doar adierea mângâie zilele...

Brazi uscăţivi ramul îşi pleacă;

Aşteaptă un felinar timpul să treacă...

Cristale de nisip

Zdrobite... ca un cip...

Înrourate-n mustul de-albă nea,

Eternul cânt, suav, de dulce catifea...

Cerul... o pată gri.

Tăcut sub licăriri zglobii...

Mai lasă fulgi încet să cadă,

O dulce amintire a florii de zăpadă...

TU Și EU...

Tu și eu,
Un gand ce-aleargă între două emisfere...
Vise se nasc și pier... dar din tacere.

Tu și eu,
......Atât de mult asemeni și-atat de diferiți...
Doi prieteni, doi oameni, două inimi, două minți...

Tu și eu,
Binele și raul care se țin de mână...
Inimi ce bat și-un cânt la unison îngână...

Tu și eu,
Doi... ce nu-s aproape...
Gânduri care se nasc și ard; apoi se sting și-n licărirea zorilor sunt luate de ape...

Vreau...

În aerul cald și-n șopot de vise

Găsit-am mereu culori neatinse,

În freamatul nopții de tine promise

Lăsat-am cândva doar brațe deschise.

În fire de păr apusul se-agață

Iar viața mea toată e firul de ață,

Și aștept ca un înger îndată să vie

Mă-mbrace cu aripi să zbor mile o mie!

Univers...

Aburi valsează

În ei mă înnec,

Văi sângerează

Timpu-mi petrec...

Cântul de leagăn

Se-aude din ram,

Mai trece un an

Pe tine te am...

Mormântul de roze

Ne îmbracă acum,

Ascund echimoze,

Parfumul de fum...

Chemarea, luceferi

Spre zări o întind,

Orizontu-mi oferi

Şi braţu-ţi cuprind...

Pământul împovărat

De timp şi de păcat,

Supus împărat,

Ce gura şi-a căscat...